Dacă te plimbi prin cartierele noi din București, probabil ai observat cum șantierele par să răsară la fiecare colț de stradă. Te-ai întrebat vreodată ce se ascunde sub tencuiala colorată a acestor clădiri? Există o întreagă dezbatere între viitorii proprietari legată de materialele folosite la structură și la compartimentare.
Mulți oameni caută cu insistență clădiri făcute integral din cărămidă, crezând că betonul reprezintă un compromis de calitate. Realitatea tehnică este însă mult mai complexă și are legătură directă cu siguranța ta în caz de cutremur. Bucureștiul se află într-o zonă seismică activă, ceea ce forțează proiectanții să adopte soluții structurale rigide.
Care este rolul real al betonului armat?
Betonul nu este pus acolo întâmplător sau pentru a face economie de bani. În regimul de construcție actual, scheletul unei clădiri înalte trebuie să reziste la forțe laterale imense. Stâlpii și grinzile din beton armat formează o rețea care preia greutatea întregului imobil. Fără această structură solidă, blocurile moderne n-ar putea atinge înălțimi mari în condiții de siguranță.
Când analizezi apartamentele din București, vei observa că majoritatea au o astfel de structură pe cadre. Aceasta oferă flexibilitate chiriașilor sau proprietarilor care vor să modifice compartimentarea interioară ulterior. Pereții care nu sunt de rezistență pot fi dărâmați fără a pune în pericol stabilitatea blocului.
De ce nu se mai fac blocuri doar din cărămidă?
Cărămida are o rezistență foarte bună la compresiune, adică la greutatea care apasă de sus în jos. Totuși, ea stă destul de prost la capitolul tracțiune și forfecare, forțe specifice unui seism puternic. Un perete simplu de cărămidă se poate fisura sau prăbuși dacă nu este încadrat de elemente de beton.
Normativele actuale de proiectare sunt mult mai stricte decât cele din perioada interbelică. Astăzi, inginerii calculează fiecare centimetru de armătură pentru a garanta că locuința rămâne în picioare indiferent de condiții. Cărămida a rămas un material excelent pentru umplutură, oferind protecție termică și fonică superioară.
Cum influențează materialele confortul tău termic?
Proprietățile de izolare depind masiv de densitatea materialului folosit în pereți. Cărămida cu goluri verticale funcționează ca o barieră naturală împotriva schimbărilor de temperatură. Aerul blocat în acele alveole mici împiedică transferul rapid de căldură între interior și exterior.
Betonul, pe de altă parte, tinde să înmagazineze temperatura și să o transmită mai ușor. Din acest motiv, orice structură de beton trebuie îmbrăcată într-un strat generos de izolație exterioară. Combinația dintre un perete de cărămidă eficient și un termosistem de calitate îți va reduce facturile la întreținere.
Cât de bine te protejează pereții de zgomotul vecinilor?
Liniștea este un aspect adesea ignorat până când te muți efectiv în casă nouă. Betonul are o masă ridicată, ceea ce îl face destul de bun la blocarea sunetelor aeriene, cum este muzica sau vocea. Totuși, el transmite foarte ușor vibrațiile, de la pași până la bormașina folosită de un vecin la trei etaje distanță.
Cărămida reușește să absoarbă mai bine aceste vibrații datorită structurii sale poroase. Pereții despărțitori între apartamentele din București ar trebui să aibă o grosime suficientă pentru a asigura intimitatea dorită. Dacă dezvoltatorul folosește materiale de densități diferite în straturi succesive, izolarea fonică devine mult mai eficientă.
Există diferențe de durabilitate între cele două materiale?
Atât betonul, cât și cărămida sunt considerate materiale “pe viață” dacă sunt puse în operă corect. Betonul continuă să se întărească timp de zeci de ani după ce a fost turnat. Cărămida arsă este practic imună la procesele de descompunere naturală sau la atacul dăunătorilor.
Problemele apar de obicei la punctele de contact sau dacă execuția a fost grăbită. Dacă betonul nu este vibrat corespunzător, pot apărea goluri de aer care slăbesc structura în timp. La cărămidă, calitatea mortarului dintre rânduri este cea care determină rezistența finală a peretelui.
Cum verifici calitatea execuției pe șantier?
Dacă ai ocazia să vizitezi blocul în faza de “roșu”, poți observa detalii importante. Uită-te la cât de drepți sunt pereții și dacă rosturile de zidărie sunt uniforme. Un perete strâmb va necesita mult mai multă tencuială, ceea ce poate duce la fisuri inestetice pe parcurs.
Verifică de asemenea dacă între stâlpii de beton și zidărie s-a lăsat un spațiu de dilatare umplut cu materiale elastice. Această mică atenție la detalii previne crăpăturile care apar natural la așezarea clădirii pe sol. Dezvoltatorii serioși îți vor permite să vezi aceste etape fără nicio ezitare.
Ce rol joacă finisajele în percepția materialului de bază?
De multe ori, oamenii confundă senzația de “rece” a unei camere cu materialul de construcție. În realitate, tipul de tencuială și gletul folosit influențează cel mai mult modul în care peretele interacționează cu umiditatea camerei. Tencuielile pe bază de ipsos sau var permit peretelui să respire, reglând microclimatul interior.
Este greșit să crezi că un bloc cu mult beton va fi inconfortabil prin definiție. Tehnologia actuală permite crearea unor spații extrem de primitoare indiferent de structura de rezistență. Diferența este făcută de calitatea sistemului de ventilație și de modul în care este gestionată circulația aerului.
Sunt mai scumpe construcțiile din cărămidă?
Costul materialelor de construcție fluctuează constant pe piața din România. Cărămida implică de obicei un cost de manoperă mai ridicat, deoarece ridicarea unui perete necesită timp și precizie manuală. Turnarea betonului este un proces mai rapid, dar necesită cofraje scumpe și utilaje grele.
Pentru tine, ca și cumpărător, prețul final este influențat de mulți alți factori, cum ar fi locația sau dotările ansamblului. Atunci când analizezi apartamentele din București, ar trebui să privești dincolo de prețul pe metru pătrat și să ceri fișa tehnică a imobilului. Acolo vei găsi datele exacte despre grosimea pereților și tipul de beton utilizat.
